”Florin, am o problemă cu banii. Nu-mi ajung banii pe care îi câștig.”

Cam așa ar putea fi rezumat în câteva cuvinte începutul unei sesiuni obișnuite de coaching.

Uneori altele sunt cuvintele (”nu am bani să-mi plătesc facturile”, ”nu-mi găsesc un job mai bine plătit”, ”am datorii”) dar sensul e acelaşi.

 

Prima întrebare pe care o adresez de fiecare dată este: ”Care e emoția negativă pe care o simți în legătură cu această situație?”.

După câteva secunde de pauză, aproape de fiecare data primesc un răspuns de genul ”Știu că pot să obțin acei bani, dar nu știu cum să fac” sau ”Știu că depinde doar de mine să schimb situația și să am tot ce îmi doresc” urmat de o poveste în care se justifică cum de a ajuns în situația de a nu-i ajunge banii.

 

Îl/o opresc din poveste și îi spun: ”Nu mi-ai răspuns la întrebare. Care e emoția negativă pe care o simți în legătură cu acestă situație?”. Liniște. Uneori vine un răspuns de genul ”Simt frustrare”. Răspuns incorect. De câte ori îți spui  ”Simt frustrare” de atâtea ori te minţi atunci când te deranjează ceva în viața de zi cu zi.

Lasă-mă să detaliez.

 

Trăim într-o realitate guvernată de Legea Dualităţii. Eu o consider una din cele mai puternice lege ale acestei realităţi. Asta însemnă că nu poate exista „dreapta” fără „stânga”, „sus” fără „jos”, „iubire” fără „ură”, „bine” fără „rău”. Ambele sunt parte a acestei realităţi. Dacă pentru sensurile lui „sus” şi „jos”, „dreapta” şi „stânga” nu avem asocieri emoţionale, în schimb, ne-am antrenat ca pentru sensurile cuvintelor „bine” şi „rău” (sau alte echivalente ale lor) să avem asocieri emoţionale şi, ca urmare, ne-am antrenat să ne dorim doar „binele” şi să evităm „răul”.

Pe acelaşi principiu, ar trebui să ne dorim toată viaţa să avem parte doar de „dreapta” sau doar de „sus”. Ei bine, încearcă tu să ajungi de la Bucureşti la Sibiu şi înapoi mergând doar la drepta sau doar în sus şi vezi ce se întâmplă.

 

Ca urmare a antrenamentului de a evita „răul” şi de a amplifica „binele”,  vrem să ne ferim de situaţiile „grele”, „neplăcute”, de „eşecuri”, să uităm cât mai repede „relele” şi vrem doar situaţii „plăcute”.

Există încă 2 situaţii care se adaugă la cea de mai sus, rezultând unul din cele mai contra-productive obiceiuri în evoluţia personală a unei fiinţe omeneşti.

 

Prima situaţie este cea în care, la începutul vieţii, mic fiind, îţi manifeşti sentimentele negative. În acel moment părinţii, mediul, anturajul descurajează într-o formă sau alta acest comportament şi tu înveţi foarte repede că manifestarea emoţiilor negative e în defavoarea ta.

 

A doua situaţie este că majoritatea cărţilor de dezvoltarea personală promovează ideea că trebuie să înlocuieşti un gând negativ cu un gând pozitiv, că trebuie să gândeşti doar pozitiv, că dacă vizualizezi situaţii pozitive şi te concentrezi pe ele atunci situaţiile negative (emoţiile negative) o să dispară. Iar cititorii acestor cărţi „cumpără” această idee, deşi experienţa lor directă le arată altceva.

Concentrarea pe o emoţie pozitivă nu va face să dispară o emoţie negativă.

E ca şi când ai spune că dacă sădeşti flori, buruienile o să dispară de la sine. Puţin probabil. Mai mult, sădind flori într-o grădină în care sunt buruieni, florile o să fie sufocate şi distruse de buruienile deja crescute.

 

Ca urmare a celor 3 situaţii descrise mai sus (intenţia de evitare a „răului”, faptul că suntem descurajati când ne manifestăm emoţiile negative şi îndemnul majorităţii cărţilor de dezvoltare personală de a ne concentra doar pe emoţiile pozitive) ne dezvoltăm unul din cele mai ne-sănătoase obiceiuri: suprimarea emoţiilor negative. Iar expresia „Simt frustrare” face parte din acest obicei. E o expresie care nu arată de fapt niciun sentiment, e minciuna cu care disimulezi o emoţie negativă.

Obiceiul de suprimare a emoţiilor negative funcţionează atât de bine încât de cele mai multe ori nici nu îţi dai seama că o anumită situaţie ţi-a generat o emoţie negativă. În milisecunda următoare manifestării acestei emoţii ea este inhibată, suprimată şi exilată într-un colţ.

 

Ei bine, aici intervine problema: aceste emoţii suprimate şi izolate într-un colţ sunt ca şi gunoiul băgat sub preş. După un timp, începe să miroasă. Şi tu poţi să dai cu aspiratorul în fiecare zi pe covor şi să te lauzi că ai un covor strălucitor, doar că într-o zi te vor năpădi gândacii şi tu nu ştii de unde.

 

Atenţie, nu sunt împotriva gândirii pozitive. Gândirea „pozitivă” face minuni uneori, atunci când balansează o gândire prepondent „negativă”. Susţin că a te concentra doar pe gândirea „pozitivă” contravine uneia din cele mai puternice legi a aceste realităţi şi, atunci când încalci o lege, suporţi consecinţele. Concentrarea doar pe „pozitiv” e o iluzie la fel de intensă ca şi concentrarea doar pe „negativ”.

 

În martie 2014 am fost invitat la „Teo Show” să vorbesc despre proiectul „Atrage Abundenta”. Una din invitatele din platou, persoană publică, susţinea că ea e puternică şi că gândeşte pozitiv şi că datorită acestei atitudini are o viaţă foarte frumoasă. Trei săptămâni mai târziu problemele din viaţa personală ale persoanei respectivă erau pe toate posturile de televiziune.

 

Afişarea forţată a pozitivismului duce la inhibarea emoţiilor negative şi această inhibare are ca efect îmbolnăvirea. Emoţiile negative ne-exprimate se manifestă în corpul tău (somatizează – cum spun medicii) sub forma diverselor boli.

 

Asta înseamnă că emoţiile negative trebuie manifestate?

Nu.

Manifestare emoţiilor negative e o altă abordare contra-productivă. Faptul că îi spui în faţă partenerului/partenerei, şefului, vecinului, colegului ceea ce simţi va înrăutăţi situaţia. IMPORTANT: atunci când am scris „îi spui în faţă” m-am gândit la modul în care se întâmplă asta în 99% din cazuri: strigând, furioşi, revoltaţi, roşii la faţă, pe un ton ridicat.

 

Abordarea constructivă a emoţiilor negative se află la mijlocul scalei suprimare-manifestare. Emoţiile negative trebuie simţite şi eliberate. Cum faci acest lucru? Există tehnici extrem de simple pe care le prezint  în workshop-ul „Atrage Abundenţa” cu ajutorul cărora să te eliberezi de emoţiile negative. Dar a te opune experimentării emoţiilor negative e ca şi cum te-ai opune experimentării a jumătate din această realitate.

 

Care e efectul faptului că simţi emoţiile negative şi apoi te eliberezi de ele?

Vei avea mai mulţi bani decât ai nevoie.

Vei avea relaţia pe care ţi-o doreşti.

Te vei vindeca de bolile pe care le ai în corpul tău.

Îţi vei găsi vocaţia.

Vei aduce pacea în familia ta.

Persoanele care îţi fac „rău” vor dispărea din viaţa ta.

Te vei conecta la Divinitatea din tine. Una din lecţiile pe care le-am învăţat din experienţă directă şi prin lucrul cu persoanele care intră în programul de coaching este că emoţiile negative sunt scurtătura către conexiunea cu SURSA. Dumnezeu are simţul umorului, nu-i aşa? Atunci când stai faţă în faţă cu emoţia negativă (oricare ar fi ea) fără să fugi şi doar contemplând-o cu iubire ea se dizolvă şi ce rămâne în spatele ei este SURSA.

 

Problema nu este că nu-ţi ajung banii (sau nu te înţelegi cu partenerul, sau ai o anumită boală). Problema este acea emoţie blocată care vrea să ajungă să o conştientizezi prin intermediul problemei din domeniului financiar (sau al relaţiilor sau al sănătăţii).

 

Legat de aceeaşi problemă (lipsa banilor, de exemplu), persoane diferite experimentează emoţii diferite: furie, neputinţă, vinovăţie, revoltă, frică de viitor, nesiguranţă.

Să luăm, de exemplu, furia.

Dacă o persoană simte furie pentru că nu-i ajung banii, dacă îşi va rezolva această problemă şi va avea la un moment dat bani suficienţi, în acel moment va atrage în viaţa ei o situaţie pe relaţii, sau pe sănătate care să-i genereze furie (va manifesta o boală care îl/o va face să simtă furie sau în relaţia de cuplu se va întâmpla ceva care să îl/o facă să simtă furie). La fel se întâmplă şi cu celelalte sentimente: neputinţă, vinovăţie, nesiguranţă şamd. Domeniul pe care se manifestă e doar un simptom. Cauza pe care trebuie lucrat e emoţia.

 

Joe Vitale spune în cartea lui „Manual pentru viaţa” o frază pe care n-am înţeles-o prima dată, dar care acum are un înţeles profund pentru mine:

„Simte emoţia şi nu vei avea parte de experienţa negativă” (în original „Get the feeling and you’ll never get the experience”).

 

Am văzut din nou şi din nou această situţie lucrând cu persoanele care intră în programul de coaching. În momentul în care o emoţie negativă e adusă la suprafaţă şi eliberată atunci în plan fizic se întâmplă miracole: vindecări care păreau imposibile, îmbunătăţire care părea imposibilă a relaţiei de cuplu, a relaţiei părinte/copil sau a relaţiei cu şefii/colegii, schimbări de carieră care să ducă la împlinirea visului.

 

Lumina e formată din 2 tipuri de particule: pozitive (pozitroni) şi negative (electroni). Niciuna din aceste particule, separat, nu luminează. Doar în momentul în care aceste două particule colapsează, unindu-se, ia naştere Lumina.

 

Să te concentrezi doar pe partea pozitivă e o iluzie la fel de mare cu a te concentra doar pe parte negativă. Unirea dintre pozitiv şi negativ dă naştere Iubirii necondiţionate.

 

Şi asta e abordarea constructivă în evoluţia personală: să vezi în acelaşi timp, în acelasi lucru/situaţie/experienţă atât „pozitivul” cât şi „negativul”, atât „binele” cât şi „răul”. Şi atunci emoţia pe care o vei experimenta constant va fi Iubirea necondiţionată.